Stiti diferenta dintre minciunile albe, compulsive sau patologice? De ce il justificam pe unul si il condamnam pe celalalt? Descoperirea mincinosului din noi ne spune multe despre noi insine.
Putine lucruri seamana neincredere la fel de mult ca minciunile. Daca ii intrebi pe altii, iti vor spune ca nimeni nu vrea sa fie si nici nu se bucura de compania unui mincinos. Desi adevarul este ca la nivel social avem niste minciuni justificate, le cunoastem drept minciuni albe si cu totii le folosim intr-o oarecare masura.
Un studiu realizat de Universitatea din Massachusetts a constatat ca 60% dintre adulti nu pot avea o conversatie de mai mult de zece minute fara a spune o minciuna . Asta in cazul in care se cunosc dinainte, pentru ca altfel, daca este prima data cand vorbesc intre ei, media se ridica la trei minciuni in primele zece minute.
Se pare ca unul dintre cele mai incomode adevaruri este ca fiintele umane mint aproape de la nastere . Acest studiu a fost realizat inainte de crearea retelelor sociale. Facebook si Twitter probabil au multiplicat aceste date deoarece ofera un cadru in care oportunitatile de a spune minciuni sunt mai mari si au mult mai multa difuzare.
Desi multi vor da vina pe media digitala ca fiind responsabile pentru minciunile turnate in ei, adevarul este ca pur si simplu au amplificat dispozitia umana de a spune minciuni. Psihologul Paul Ekman, expert in studiul expresiilor faciale, ne-a avertizat deja ca minciuna este una dintre caracteristicile centrale ale vietii .
Minciunile albe
Aproape de indata ce copiii invata sa vorbeasca, incep sa foloseasca cuvinte pentru a insela. Se incepe cu cele mai simple minciuni care se dezvolta intre doi si trei ani, pana la trei sau patru ani putand elabora minciuni mult mai sofisticate. In psihologia dezvoltarii acest lucru, desi pare o contradictie, este considerat un semn al inteligentei sociale.
Copiii si multi adulti abordeaza in mod natural minciunile albe, considerate simple instructiuni inofensive menite sa protejeze propriile sentimente si ale altora. Sa spunem ca ar putea fi considerate lubrifiantul care netezeste angrenajul care face ca societatea sa functioneze.
Adevaruri si minciuni
Se pare ca, ca oameni, nu ne diferentiem spunand adevaruri sau minciuni. Gradul si tipul de minciuni pe care le spunem ar fi cele care ne-ar diferentia cu adevarat unul de celalalt. De la un „Sunt bine”… cand ne simtim de fapt groaznic, inventand o scuza pentru intarziere pana la cea mai cruda si interesata minciuna , avem un intreg spectru de grade si tipuri de minciuni .
Se pare ca nevoia de a se potrivi cu asteptarile celorlalti este ceea ce determina fiintele umane sa minta . In plus, traim, crestem si educam intr-o contradictie pura. Copiilor li se spune ca nu trebuie sa minta, in timp ce insistam ca ei simuleaza bucuria la un cadou de ziua bunicii, chiar daca nu le place.
Societatea noastra s-ar putea prabusi daca nu am putea avea incredere in oamenii din jurul nostru sa nu minta, dar probabil ca nici societatea nu ar rezista daca am spune mereu adevarul .
Minciunile compulsive
Sunt oameni care, dincolo de folosirea minciunilor albe, isi impodobesc viata cu o serie nesfarsita de anecdote, date sau povesti inventate sau falsificate intr-un fel si care nu corespund realitatii.
Sunt oameni care au devenit dependenti de propriile lor povesti fantastice pentru ca sufera de o nesiguranta profunda . De obicei, singurii raniti de astfel de minciuni sunt ei insisi. Acestia sunt mincinosi compulsivi.
Minciuni patologice
Acest tip de mincinos incepe sa fie considerat o rasa separata. Rece si calculatoare, minciunile lor contin obiective si interese specifice , in general de natura egoista. Sunt minciuni manipulatoare si viclene. Acest tip de minciuni, spre deosebire de minciunile albe, sunt folosite de oamenii care isi bazeaza viata pe ele, inselaciunile lor ii afecteaza negativ pe altii si provoaca daune profunde victimelor lor.
Prin unele studii stim acum ca mincinosii patologici au mai multa substanta alba in zona prefrontala a creierului. In general, materia alba este legata de conexiuni mai rapide, de un flux mai mare de gandire si de o mai mare fluenta verbala. In plus, au dificultati de empatie si activitate redusa in zonele responsabile de emotii.
Nimeni nu se simte bine sa minta, cel putin celor mai multi dintre noi nu le place sa minta. Folosim minciuni albe pentru a ne proteja pe noi sau pe altii. Sau asa vrem cu totii sa credem. Pana la urma, deasupra dogmelor sau maximelor, fiecare este obligat sa infrunte o dezbatere interna privind adevarul, optand pentru o pozitie sensibila la imprejurari.
