Dragostea, bunatatea, seninatatea, bucuria si smerenia sunt cateva dintre roadele Duhului Sfant , care ar trebui sa iasa in evidenta in comportamentul crestin.
Fructele Duhului Sfant
Duhul Sfant este a treia persoana a Treimii prin care Dumnezeu actioneaza. Persoana a treia a lui Dumnezeu dezvaluie voia lui Dumnezeu, ne da putere, ne calauzeste. Pentru a contextualiza subiectul roadelor Duhului Sfant trebuie sa definim ce este un fruct.
Fructul este pulpa comestibila care inconjoara o samanta. In contextul biblic, israelitii stiau ca reproducerea copacilor datorita semanarii semintelor dupa felul lor face parte din planul lui Dumnezeu (Geneza 1:12; 29). Cu alte cuvinte, fructul este rezultatul final al plantarii unei seminte.
Acum, suntem interesati sa stim care sunt roadele Duhului Sfant. Prin roadele Duhului Sfant intelegem rezultatul lucrarii Persoanei a treia in viata crestinilor. Aceste fructe sunt consecintele semanarii samantei Cuvantului lui Dumnezeu. Pentru ca ea sa dea roade trebuie sa o udam si sa o cultivam.
Deci, atunci cand un crestin comunica cu Cuvantul lui Dumnezeu si este ghidat de Persoana a treia a lui Dumnezeu, el dezvolta calitati sau virtuti care ne deosebesc ca crestini. Fiecare dintre aceste calitati sunt roadele Duhului Sfant.
Lucrarile carnii si roadele Duhului
Fiecare crestin adevarat care este plin de Duh Sfant trebuie sa fie condus de Duhul lui Dumnezeu. Asa ne-a facut Domnul sa stim:
Ioan 16:12-13
12 Inca mai am multe lucruri sa va spun, dar acum nu le puteti suporta.
13 Dar cand va veni Duhul adevarului, El va va calauzi in tot adevarul; caci nu va vorbi singur, ci orice va auzi, va vorbi si va va spune lucruri care vor veni.
Pentru a fi ghidat de Persoana a treia a lui Dumnezeu, primul lucru pe care trebuie sa-l faca un crestin este sa se umple cu cunoasterea si intelepciunea Cuvantului lui Dumnezeu. Dupa ce samanta cu mesajul Evangheliei a fost semanata si il acceptati pe Domnul ca Domn si Mantuitor, trebuie sa aveti grija si sa cultivati acea samanta.
Aceasta inseamna ca crestinul trebuie sa citeasca zilnic Cuvantul lui Dumnezeu, sa se roage, sa umble cu Dumnezeu. Isus insusi, s-a trezit dimineata devreme pentru a avea timp singur cu Dumnezeu (Marcu 1:35)
Aceasta partasie il umple pe crestin cu cunoastere si intelepciune. Un credincios care este plin de Cuvantul lui Dumnezeu va fi condus de Duhul Sfant.
Cu alte cuvinte, adevaratul crestin trebuie sa fie umplut pana la refuz cu Cuvantul lui Dumnezeu. Memoreaza versete din Biblie. Acesta este modul in care Duhul Sfant va poate calauzi. In acest fel, El te indruma pe calea pe care ar trebui sa o urmezi. Cand rataciti, El va corecteaza mersul.
Efeseni 1:16-19
16 Nu incetez sa va multumesc, amintindu-ma de voi in rugaciunile mele, 17 pentru ca Dumnezeul Domnului nostru Isus Hristos, Tatal slavei, sa va dea un duh de intelepciune si de descoperire in cunoasterea Lui, 18 care sa lumineze ochii priceperii tale, ca sa stii care este nadejdea la care te-a chemat El si care sunt bogatiile slavei mostenirii Sale in sfinti, 19 si care este maretia nemaipomenita a puterii Lui fata de noi cei care credem, dupa operarea puterii puterii sale.
In acest verset putem aprecia un Pavel care striga pentru o Biserica plina de cunoasterea si intelepciunea lui Dumnezeu. Intelepciunea inseamna punerea in practica a cunostintelor. Cunoasterea doar umfla (1 Corinteni 8:1). Trebuie sa fim intelepti.
Acum, daca un crestin nu cunoaste Cuvantul lui Dumnezeu, este dificil pentru Duhul Sfant sa-l calauzeasca (Coloseni 1:9).
De exemplu, daca un crestin se cearta cu un frate, Duhul Sfant al lui Dumnezeu ne va aminti de porunca Domnului ca ne iubim unii pe altii. Un alt exemplu, daca ni se prezinta oportunitatea unei afaceri in care vom castiga multi bani, dar este ilicit, a treia persoana a lui Dumnezeu ne va dezvalui ca nici hotii, nici desfranatii, adulterii nu vor intra in Imparatia lui Dumnezeu. .
Niciun crestin nu poate face aluzie ca nu poate cerceta Cuvantul si nici nu-l poate memora pentru ca ii este greu. Biblia ne spune ca avem mintea lui Hristos, ca putem face totul in El. Deci, in niciun caz crestinul nu se poate agata de faptul ca nu a studiat niciodata sau ca nu are capacitatea de a face acest lucru (Filipeni 4:13; Romani 8:28; 8:14).
1 Corinteni 2:16
16 Caci cine a cunoscut gandul Domnului? Cine il va instrui? Dar noi avem mintea lui Hristos.
Iacov 1:5
5 Si daca vreunul dintre voi ii lipseste intelepciunea, sa ceara de la Dumnezeu, care da tuturor cu generozitate fara ocara, si i se va da.
Aceasta comuniune cu Cuvantul lui Dumnezeu si rugaciunea incep sa risipeasca intunericul si incepem sa dezvoltam calitatile, roadele care produc aceasta comuniune. Rezultatul final al acestei vieti. Totusi, aceasta cunoastere, asa cum ne avertizeaza Pavel, produce o lupta intre dorintele carnii si ale duhului (Galateni 5:16-26).
Galateni 5:16-18
16 De aceea spun: Umbla in Duhul si nu vei satisface dorintele firii.
17 Caci dorinta carnii este impotriva Duhului, si dorinta Duhului este impotriva carnii; iar acestea se opun intre ele, ca sa nu faci ce vrei.
18 Dar daca esti condus de Duhul, nu esti sub Lege.
Produs din aceasta lupta, crestinul calauzit de Duhul Sfant are urmatoarele roade.
Caritate
Este unul dintre cele douasprezece roade ale Duhului Sfant pe care Biblia le mentioneaza. Caritatea este definita ca impulsul sau incurajarea pe care o avem de a-i ajuta pe ceilalti in mod altruist. Unii definesc caritatea ca fiind filantropie, altruism, generozitate. Ca crestini, stim ca aceasta este una dintre poruncile pe care Dumnezeu ni le-a lasat si pe care trebuie sa le indeplinim (1 Corinteni 13:4-8).
Iubirea pe care ca crestini ar trebui sa o simtim este complet altruista, este o afectiune care intelege totul si care cauta sa ajute, sa adapostim, sa sfatuiasca, sa-i insoteasca pe ceilalti in cel mai bun mod. Dumnezeu ne cheama sa-i iubim pe altii asa cum ne iubim pe noi insine.
Mateo 22: 37-40
37 Isus i-a zis: Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau din toata inima ta, din tot sufletul tau si din tot cugetul tau.
38 Aceasta este prima si marea porunca.
39 Si al doilea este asemanator: Sa iubesti aproapele tau ca pe tine insuti.
40 De aceste doua porunci depinde toata legea si proorocii.
Bucurie
Exista o diferenta intre bucurie si bucurie. Bucuria este temporara. Bucuria este un sentiment profund de fericire in ciuda circumstantelor. De exemplu, un crestin poate trece printr-o perioada foarte dificila, dar simte bucuria ca Dumnezeu nu-l abandoneaza (1 Tesaloniceni 1:6).
Un exemplu al acestei afirmatii este faptul ca ucenicii au fost umiliti in Sanhedrin pentru ca L-au urmat pe Isus si totusi simplul fapt de a fi fost credinciosi lui Isus i-a umplut de bucurie:
Fapte 5:41
41 Si au parasit prezenta soborului, bucurandu-se ca au fost socotiti vrednici sa sufere ocara din pricina Numelui.
Cand Domnul ne cere sa-l laudam, este pentru ca stie ca spiritele noastre sunt tulburate de toate lucrurile din jurul nostru. Cand ne punem in prezenta lui Dumnezeu, problemele noastre se diminueaza pentru ca El in iubirea Sa infinita pentru noi isi asuma acele poveri.
Mateo 13:44
44 In plus, imparatia cerurilor este ca o comoara ascunsa intr-un camp, pe care omul o gaseste si o ascunde din nou; si bucuros ca merge si vinde tot ce are si cumpara acel camp.
Pace
Pacea interioara, pacea spirituala si mentala pe care o cautam este o senzatie de liniste, fericire, bunastare, odihna care ne umple de odihna profunda.
Abandonam fricile, grijile, lasam suferinta in urma pentru ca suntem odihniti. In acest sens, tulburarile lumii, economia, politica, revoltele, criza sociala, inceteaza sa mai aiba puterea de a ne inlatura pacea interioara.
Cand traim in prezenta Domnului Isus Hristos, putem vedea cum se transforma vietile noastre. Unul dintre roadele celei de-a treia persoane a lui Dumnezeu care este cea mai supraevaluata pe care o avem este pacea. Credem ca pacea este ceva ce putem simti, dar pacea spirituala este ceva pe care o putem avea numai cu Dumnezeu in viata noastra.
Cand ne referim la pacea interioara ne referim la odihna pe care ne-o da Dumnezeu. Este sentimentul pe care ni-l da Isus pentru credinta in El. Isus ne promite ca cei dintre noi care ne-am impacat cu El vom gasi o pace care depaseste tot ceea ce mintea noastra nu isi poate imagina.
Directia inteleapta a Duhului Sfant in tot ceea ce facem ar trebui sa ne dea pace. Tot ceea ce facem care nu ne da pace nu este de la Dumnezeu. Pentru ca roadele celei de-a treia persoane a lui Dumnezeu sunt bucuria si pacea (Filipeni 4:7).
Romani 8:6
6 Caci sa va amintiti de trup este moarte, dar sa va amintiti de Duhul este viata si pace.
Ioan 14:26-27
26 Dar Sfatuitorul, Duhul Sfant, pe care il va trimite Tatal in numele Meu, va va invata toate lucrurile si va va aduce aminte de tot ce v-am spus.
27 Va las pacea, va dau pacea Mea; Nu ti-l dau asa cum ti-o da lumea. Sa nu-ti fie tulburata inima, nici sa nu-ti fie frica.
Ioan 20:21-23
21 Atunci Isus le-a zis din nou: Pace voua. Dupa cum M-a trimis Tatal, asa va trimit si Eu.
22 Si zicand acestea, a suflat si le-a zis: Primiti Duhul Sfant.
23 carora le vei ierta pacatele, le vor fi iertate; si cui ii tineti, sunt tinuti.
Rabdare
A treia persoana a lui Dumnezeu este una dintre virtutile cele mai palpabile printre crestini. In Biblie, rabdarea inseamna perseverenta catre atingerea unui scop. Aceasta inseamna ca rabdarea este un cuvant care implica actiune, nu asteptare pasiva si toleranta.
Rabdarea este perseverenta in fata incercarilor si adversitatilor pe care ni le prezinta viata. De asemenea, putem intelege rabdarea ca asteptare versus asteptarea implinirii unei promisiuni (Coloseni 1:11; Iacov 1:3-4; Psalmi 37:7; Iacov 5:7-8; Plangeri 3:25).
Romani 15:4-5
4 Caci lucrurile scrise mai inainte au fost scrise pentru invatatura noastra, pentru ca prin rabdarea si mangaierea Scripturilor sa avem nadejde.
5 Dar Dumnezeul rabdarii si al mangaierii sa va dea aceeasi parere intre voi, dupa Hristos Isus,
2 Tesalonicense 3:4-5
4 Si avem incredere cu privire la voi in Domnul, ca veti face si veti face ceea ce v-am poruncit.
5 Si Domnul indreapta inimile voastre catre dragostea lui Dumnezeu si spre rabdarea lui Hristos.
Bunatate
Termenul care se refera la bunatate este calitatea de a fi bun. El se identifica cu virtutile oamenilor buni. Este, de asemenea, tendinta naturala de a face bine celorlalti.
Acest cuvant este un adjectiv care este atribuit unei persoane pline de bunatate, cu un temperament bland. O persoana buna are calitatea fireasca de a face bine si de a promova tot ce este bine pentru toti cei din jur. A avea bunatate inseamna a fi bun, binevoitor si a incerca sa-i ajuti pe ceilalti.
Exod 33:18-19
18 Atunci a zis: Te rog sa-mi arati slava Ta.
19 Si i-a zis: „Voi face sa treaca inaintea fetei tale toate lucrurile mele bune si voi vesti inaintea ta Numele Domnului; si voi avea mila de cine voi avea mila si voi fi milostiv de cine voi fi milostiv.
2 Cronici 6:40-41
40 Acum, Dumnezeule, ma rog ca ochii tai sa fie deschisi si urechile tale atente la rugaciune in acest loc.
41 O, Doamne Dumnezeule, ridica-te acum ca sa locuiesti in odihna ta, tu si chivotul puterii tale; Fie ca preotii tai sa fie imbracati cu mantuire, Doamne Dumnezeule, si sfintii tai sa se bucure de bunatatea Ta.
Credinta
Credinta este increderea, credinta sau consimtamantul unei persoane in ceea ce priveste ceva sau cineva. Se manifesta mai presus de nevoia de a avea dovezi fizice sau tangibile care sa demonstreze adevarul a ceea ce se crede. Cuvantul provine din latinescul fides , care inseamna „loialitate”, „fidelitate”.
Este una dintre caracteristicile pe care ar trebui sa le aiba un crestin, intrucat traim prin Credinta.Credinta este definita ca fiind certitudinea ca exista ceva superior noua. Avem credinta ca suntem creatii ale lui Dumnezeu si ca El l-a trimis pe Fiul Sau pentru a ne mantui de la moartea vesnica. Acum, fara aceasta calitate, cu greu putem avea comuniune cu Dumnezeu. In acest sens, va invitam sa cititi urmatorul link intitulat Fara credinta este imposibil sa-i multumim lui Dumnezeu
Evrei 11:1
Credinta este, deci, certitudinea lucrurilor sperate, convingerea lucrurilor nevazute.
Romani 1:17
17 Caci in Evanghelie, neprihanirea lui Dumnezeu este descoperita prin credinta si prin credinta, dupa cum este scris: Dar cel drept va trai prin credinta.
Romani 10:17
17 Asadar, credinta vine prin auzire, iar auzirea prin Cuvantul lui Dumnezeu.
Blandete
Prin blandete putem intelege conditia de a fi bland. Acest termen se refera la bunatatea, moliciunea sau docilitatea in tratamentul sau caracterul crestinului. Cuvantul, ca atare, provine din latinescul „mansuetudo” si/sau „mansuetudĭnis”, ceea ce implica faptul ca persoana are autocontrol si umilinta.
Pe de alta parte, cere sau cere crestinului disciplina si ascultarea Cuvantului lui Dumnezeu. Ca crestini, trebuie sa fim blanzi, blanzi si plini de iubire. Inima noastra nu ar trebui sa fie expusa urii sau resentimentelor, deoarece acest lucru ne desparte de prezenta Domnului.
Eclesiastul 10:4
4 Daca duhul printului se inalta impotriva ta, nu parasi locul tau; pentru ca blandetea va face sa inceteze marile jigniri.
Efeseni 4:1-3
4 Eu, deci, prizonier in Domnul, te rog sa umbli vrednic de chemarea cu care ai fost chemat,
2 cu toata smerenia si blandetea, rabdand unii pe altii cu dragoste,
3 dornici sa pastreze unitatea Duhului in legatura pacii;
Indelunga rabdare
Acest termen este definit ca relatia dintre perseverenta, perseverenta si rabdare in momentele dificile. Cu alte cuvinte, are de-a face cu puterea pe care o are crestinul in situatii adverse.
Acest termen provine din latinescul „longanimĭtas”, „longanimitatis”, care la randul sau este format din latinescul „longus”, care inseamna „lung” si „animus”, care se traduce „suflet”; l-am putea traduce prin „suferinta indelungata”.
Ca crestini intelegem ca vom avea momente de mare dificultate, dar stim, intelegem si apreciem, de asemenea, ca Domnul nostru Iisus Hristos este in fiecare moment al vietii noastre sa ne protejeze si sa ne ridice sufletul, pentru ca Dumnezeu este credincios.
Crestinul care da dovada de indelunga rabdare este acela care este capabil sa indure cu rabdare si constant suferinta si greutatile fara sa se clinteze.
Un crestin cu aceasta calitate este capabil sa suporte o slujba chiar daca nu-i place, in timp ce primeste una in care ii este mai confortabil. Indelunga rabdare are pe cineva care are relatii sanatoase si sanatoase cu oamenii din jur chiar daca nu isi impartaseste modul de viata. Asta nu inseamna ca faci ceea ce fac ceilalti, inseamna ca suporti aceste relatii.
2 Corinteni 6:6-9
6 in curatie, in cunoastere, in indelunga rabdare, in bunatate, in Duhul Sfant, in dragoste sincera,
7 in cuvantul adevarului, in puterea lui Dumnezeu, cu armele dreptatii la dreapta si la stanga;
8 pentru cinste si pentru dezonoare, pentru faima proasta si pentru faima buna; ca niste inselatori, dar adevarati;
9 ca necunoscut, dar bine cunoscut; ca pe moarte, dar iata ca traim; ca pedepsit, dar nu mort;
Modestia
Cand vorbim despre modestie in termeni crestini, ne referim la faptul ca suntem smeriti si ca in inimile noastre nu exista desertaciune. Suntem oameni care pot intelege ca nu suntem perfecti si ca putem invata intotdeauna, in timp ce oamenii lumesti cred ca sunt perfecti si dezvolta aspecte de mandrie si ingamfare in viata lor.
1 Timotei 2:9
9 De asemenea, ca femeile se impodobesc cu haine cinstite, cu modestie si modestie; nu cu coafura ostentativa, nici cu aur, nici cu perle, nici cu rochii scumpe,
Dragostea
Dragostea poate fi definita ca angajamentul intentionat, altruist, binevoitor si loial fata de o alta persoana. Acest concept este strans legat de Cuvantul lui Dumnezeu.
Termenul provine din cuvantul ebraic „ chesed” referindu-se la pactul de iubire facut de Dumnezeu, pe care el il aminteste si il implineste. Domnul ne indeamna sa ne iubim unii pe altii, pentru ca rapa si ura sa nu intre in inimile noastre. Acest lucru ca fiinte umane este foarte complicat pentru ca ne concentram intotdeauna asupra defectelor si greselilor altora, dar daca traim cu Hristos, iubirea este ceva care ne va veni in mod natural.
Proverbe 3:12-14
12 Caci Domnul pedepseste pe cel pe care-l iubeste, precum pedepseste un tata pe fiul pe care-l iubeste.
13 Ferice de omul care gaseste intelepciunea si care dobandeste pricepere;
14 Caci castigul lor este mai bun decat castigul de argint si roadele lor mai mult decat aurul fin.
Cumpatarea
Cumpatarea este o alta roada a Duhului Sfant care poate fi definita ca puterea pe care o ai pentru a evita dorintele trupesti si pentru a mentine onestitatea in inima si mintea ta.
Cu alte cuvinte, termenul de cumpatare este o calitate umana care poate fi exemplificata prin vorbirea crestinului. Adica, un credincios cu cumpatare atunci cand vorbeste o face cu precautie si dreptate. Se caracterizeaza prin sobrietate, moderatie sau continenta pentru a evita daune, dificultati si inconveniente.
Cumpatarea este o calitate care ajuta subiectul sa stapaneasca si sa controleze impulsurile, pasiunile si viciile impotriva ispitelor, dorintelor, placerilor sau instinctelor. Cumpatarea necesita judecata buna, prudenta, discernamant, prudenta si intelepciune. Aceste rezultate ne obliga sa oferim urmatorul articol femeilor crestine care au virtuti si calitati care le deosebesc de ceilalti Femeie virtuoasa
Fapte 26:24-26
24 Spunand aceste lucruri in apararea sa, Festus a zis cu glas tare: „Esti nebun, Pablo; multele litere te innebunesc.
25 Dar el a spus: Eu nu sunt nebun, preasmeninul Festus, ci spun cuvinte de adevar si de minte.
26 Caci imparatul stie aceste lucruri, inaintea caruia si eu vorbesc cu toata increderea. Pentru ca nu cred ca ignora nimic din toate acestea; pentru ca asta nu s-a facut in vreun colt.
Ceea ce s-a spus pana acum indica faptul ca un crestin este plin de Duhul Sfant
- El este plin de cunoastere si intelepciune.
- Ei sunt ghidati de Persoana a treia a Treimii.
- Luati decizii intelepte si in conformitate cu Cuvantul lui Dumnezeu
- El poate intelege Cuvantul si intelege ca este adoptat de Dumnezeu ca Fiu.
In urmatorul material audiovizual veti putea vedea cateva definitii ale termenilor dezvoltati in acest articol.
Femeile
Darurile sunt capacitatile pe care Dumnezeu le acorda prin Duhul Sfant pentru slujirea lui Dumnezeu. Prin daruri, Cuvantul lui Dumnezeu se refera si la operatiuni si manifestari ale Persoanei a III-a a Treimii.
Potrivit Bibliei, acesti termeni se refera la ceea ce Dumnezeu da credinciosilor pentru a indeplini lucrarea in slujirea Bisericii. Prin urmare, darurile si roadele nu sunt aceleasi (1 Petru 4:10; Efeseni 4:8; 1 Corinteni 12:1; Romani 12:6; 1 Corinteni 12:4, 9, 28, 30, 31; Corinteni 12:6; ; 12:5-7).